Euro nu înseamnă numai încrâncenare, tactici și scheme, ci și tobogane ori shopping Cu secole în urmă, Sankt Gall era orașul călugărului Gallus. Acum e al României sau măcar și al României. Niște băieți în treninguri albastre au tulburat ritmul molcom al citadelei și siesta bătrânelelor. „Das Rumanische maanschaft”, se răspunde la nedumerirea acestora. Un elvețian se dă rotund. „Ă‚la e Mutu. Top player. La AC Milan”, zice el, iar cei din jur îl aprobă. Noi zâmbim, ei la fel…
Acțiunea se petrece în mallul de lângă hotelul tricolorilor, Santispark, o fortăreață fără aer condiționat și alte facilități, dar cu tricolorul plutind mândru. Jucătorii sunt nevoiți să treacă strada pentru sala de forță, piscină, shopping, masaj și mai nou… tobogane (foto 1). După ei, o armată de camere video. Blițurile se aprind din tufiș ca într-o luptă de gherilă. Se face totul e pentru o poză mai bună de trimis acasă. În incintă, ofițerii de presă ne roagă cu vorbe mieroase să respectăm intimitatea fotbaliștilor. Aflăm totuși că distracția e la mare preț. „Cum să nu ne dăm în tobogane? Cine a zis?”, se rățoiește Contra la un membru al staffului. „Să nu vă accidentați mă băieți…” Ionuț Lupescu, manager de miuțe
Între timp, federalii au timp pentru „una mică”. Nu departe de hotel e o bază superbă. Terenuri multe, de toate dimensiunile, gazon impecabil. Belodedici se crucește. „Doamne, ce e la ăștia. Cum de la ei se poate?”. „E clima”, răspunde un personaj federal, semi nanonim. Iar zâmbete… Lupescu (foto 2) provoacă ziariștii la o dispută, chiar dacă ieri în Sankt Gallen „ploua infernal”, vorba cântecului. „Veniți cu bani de acasă, jucăm la pariu”, zice el. Se strâng echipele, Prodan bagă alunecări, Săndoi stă o repriză în poartă, încasează trei goluri, Prunea e extremă, 7-5 pentru federali. „Ați fi în stare să scrieți că ne-ați bătut”, o aruncă Lupescu, al cărui scop secundar a fost să țină jurnaliștii departe de shoppingul tricolorilor. Nimeni nu s-a dus după fenta „Kaiserului“, toată lumea era la mall.
Toate drumurile duc la stadion
Stadionul AFG e o minibijuterie de 20.000 de locuri. Acolo joacă Sankt Gallen, mândria locală. Tot aici vine naționala lui Piți în fiecare zi. Fie că e vorba de o ședință de pregătire sau una de shopping. Cel mai mare mall din zonă e practic lipit de arenă. 2 în 1 cum ar zice românul. Sesiunea de cumpărături de ieri n-a fost liniștită. Un suporter a venit la Raț să-i semneze tricoul. Camerele după el. Fotbalistul a mirosit ceva necurat, și, aruncând o înjurătură printre dinți, a plecat la toaletă.
Piți nu acceptă compromisuri
Pe seară, se trece la lucruri serioase. Antrenament închis presei, dar deschis imaginației. Din experiența trecutului, știm cum se derulează. Pițurcă (foto 3) asistă și intervine când simte nevoia. Încearcă scheme, formule și strigă permanent la jucători. Oprește antrenamentul, îl reia, iar îl oprește, iar îl reia. E obsedat de lucruri exacte. Mutu se enervează când nu-i iese ceva, iar Chivu vorbește mult. Marica e „fiert” și tot așa. Apoi, înainte de culcare, e vremea vizionării. Ribery e peste tot, Henry pândește, de Vieira am scăpat, dar a rămas Makelele. Tricolorii văd numai tricouri albastre și creste de cocoși, deși se visează la rummy sau la cărți. Suntem totuși la Euro și pentru ei nu e loc decât de fotbal. De restul de ocupă ceilalți.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER